Bogdan Balanişcu, MMAP: "Protecţia mediului - o componentă importantă a ceea ce înseamnă CSR la nivelul companiilor" - 22.10.2024

Menirea statului este să ajute companiile în implementarea conceptului responsabilităţii sociale, în condiţiile în care întreaga activitate economică se bazează pe realizarea profitului, a afirmat Bogdan-Radu Balanişcu, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Bogdan-Radu Balanişcu a spus: "În acest moment, nu mai discutăm doar despre anumite companii care îşi doresc să desfăşoare campanii de CSR, ci suntem într-o fază care va deveni o chestiune obligatorie conform directivelor europene. Din perspectiva componentei de mediu, credem că partea de protecţie a mediului este şi poate fi o componentă importantă a ceea ce înseamnă CSR la nivelul companiilor. Lucrurile trebuie privite la nivel de individ, deoarece credem că fiecare trebuie să fie responsabiul cu privire la un mediu curat. E important ca generaţiile viitoare să îşi satisfacă nevoile de trai, fără ca noi să le periclităm, prin activităţile noastre de acum, şansa la acest lucru. Partea de responsabilitate porneşte de la fiecare dintre noi şi merge la nivel de organizaţie, indiferent că vorbim despre o organizaţie publică sau una privată. De aceea, consider că trebuie să discutăm despre ce putem face în plus faţă de paşii mulţi făcuţi până acum, iar aici este vorba despre un punct de intersecţie între stat şi mediul privat, despre ce poate face statul în plus ca CSR să fie mai dezvoltat, despre politicile publice la nivel de finanţare, despre cum poate sprijini statul sau despre facilităţile pe care le poate crea pentru companiile implicate în responsabilitatea socială".

Domnia sa a arătat că statul asigură prin Administraţia Fondului de Mediu finanţarea necesară pentru implementarea proiectelor privind protecţia mediului.

Bogdan Balanişcu a precizat: "AFM este cel mai mare finanţator pentru proiectele pe componenta de mediu şi gestionează în acest moment peste 20 linii de finanţare anual - unele pentru persoane fizice, altele pentru persoane juridice -, cu un buget destul de semnificativ, cu două componente de finanţare: discutăm despre banii care ne vin din taxarea gazelor cu efect de seră şi despre sumele pe care AFM şi le crează ca venituri din proprii din activitatea pe care o desfăşoară, din taxe şi din toate celelalte chestiuni. Unele dintre aceste 20 de linii de finanţare pot contribui la îndeplinirea indicatorilor de CSR ai companiilor. Sunt linii de finanţare care au creat un impact pozitiv semnificativ în rândul populaţiei, cum ar fi de exemplu programul Casa Verde - panouri fotovoltaice, program pe care l-am eficientizat în ultimii doi ani prin interacţiunea online a beneficiarilor cu autoritatea privind documentele depuse şi obţinerea acestora. În ediţia trecută, programul Casa verde a avut 80.000 de beneficiari, iar în anul acesta 67.000 de case vor beneficia de panouri fotovoltaice cu o noutate: finanţarea şi a sursei de stocare, ceea ce înseamnă beneficii suplimentare atât pentru beneficiar, cât şi pentru instalatori, mai ales că am crescut şi suma maximă de finanţare de la 20.000 la 30.000 euro per proiect. În numai doi ani, discutăm despre aproape 150.000 de case dotate cu panouri fotovoltaice, ceea ce înseamnă 450.000 persoane ce beneficiază de curent electric produs verde pe care îl utilizează în gospodăria proprie. Pe lângă acest program, mai avem şi programele Rabla clasic şi Rabla Plus, prin intermediul cărora ne-am propus să scoatem din trafic 250.000 de maşini poluante şi să le înlocuim cu maşini mai puţin polunate sau cu emisii zero, maşini electrice. Programul Rabla Plus beneficiază de sume destul de mari, cererea a fost destul de mare şi în anul 2024, chiar dacă a încetinit un pic ritmul pe achiziţiile de maşini electrice faţă de anul trecut. Am implementat acest program, pentru că, dacă e să ne gândim la protecţia mediului raportat la un plan urban mare cum este municipiul Bucureşti, una din principalele trei cauze de poluare a mediului este traficul rutier. Şi atunci cu cât vom reuşi să poluăm mai puţin în trafic, cu atât vom trăi într-un mediu mai sănătos, iar instituţiile publice şi companiile vor activa într-un mediu mai sănătos".

Secretarul de stat de la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a mai spus că programele Rabla au asigurat pentru companii maşini mai puţin poluante. "Pentru o companie cu o reţea de 500 agenţi de vânzări la nivel naţional, ce parcurg în medie 3000-4000 kilometri pe lună, contează mult cât poluează fiecare maşină", a afirmat Bogdan Balanişcu, care a menţionat că statul ar trebui să sprijine şi reducerea poluării în cadrul proceselor de producţie. "De exemplu, în 2024, pentru prima dată în ultimii 34 de ani, Guvernul a demarat un program privind finanţarea industriei prelucrătoare şi avem discuţii despre ceea ce înseamnă designul de produs, pentru ca el să creeze un impact cât mai mic asupra mediului", a precizat reprezentantul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Bogdan Balanişcu a vorbit şi despre implementarea sistemului garanţie-returnare (SGR), despre care secretarul de stat a afirmat că se mai confruntă cu mici probleme, care vor fi rezolvate în curând de cei implicaţi în implementare.

"Am făcut o inventariere şi am găsit o listă de peste 20 de probleme care încă persistă în această activitate - cum ar fi automate care se blochează, saci care nu sunt ridicaţi, etc. - şi care cu siguranţă în perioada următoare vor fi rezolvate. Este cel mai amplu proiect logistic la nivel naţional de la Revoluţie încoace şi este un proiect foarte eficient daca ne uităm la cifrele pe care le avem raportate vis-a-vis de cantităţile de deşeuri pe care am reuşit să le recuperăm. (...) SGR ne ajută să avem mai puţine deşeuri abandonate pe teritoriul României", a menţionat secretarul de stat, care a mai spus că este nevoie ca statul să vină cu politici publice care să stimuleze adunarea sau colectarea deşeurilor şi ambalajelor.

Reprezentantul Ministerului Mediului a precizat că liniile de finanţare pentru proiectele din domeniul protecţiei mediului pot fi accesate şi de întreprinderile sociale, întreprinderi despre care a afimrat că au nevoie de mai mult curaj şi sprijin pentru a accesa şi alte finanţări decât cele cu care sunt obişnuite.